Arhive etichetă: Nunta

Nuntile fiilor lui Israel. Traditii si obiceiuri

 

In traditia evereiasca, cununia religioasa este un moment de neuitat atat pentru cei doi miri, cat si pentru comunitatea din care acestia fac parte. Ceremonia impleteste semnificatii biblice menite sa sporeasca emotia tuturor participantilor la nunta.

Petrecerea burlacilor

Ambele petreceri – a mirelui si a miresei – numite Kabbalat Panim, au loc cu o saptamana inaintea nuntii. Mirele si mireasa au statut de “rege”, respective “regina” in cadrul acestor petreceri, stand in mijlocul invitatilor pe un tron. In jurul lor se canta, se danseaza si se rostesc toasturi. Ambele soacre trebuie sa participe la aceste petreceri si sa sparga impreuna o farfurie, ca simbol al faptului ca o casnicie este fragila si numai grija si respectul reciproc al mirilor o pot face sa dureze vesnic.

Voalul miresei

In cele sapte zile ramase pana la nunta cei doi logodnici se mai vad doar cu prilejul ritualului de acoperire cu voal a miresei, numit Baddeken. Mirele, insotit de familie si prieteni, intra in camera fetei si ii acopera chipul cu voal. Traditia acestui gest dateaza din vremuri biblice, Isac fiind cel care si-a acoperit viitoarea sotie, pe Rebecca, cu un val menit sa arate ca dragostea lui este mult mai profunda si nu se limiteaza la aspectul fizic. In simbolistica mai moderna gestul semnifica faptul ca, din momentul casatoriei, mirele este cel care-i va asigura miresei hainele si toata protectia necesara.

Ziua nuntii

Ziua cununiei are importanta unei mari sarbatori religioase evreiesti – Yom Kippur. Pentru a cinsti cum se cuvine aceasta zi, mirele si mireasa se reculeg cu post si rugaciune pentru a le fi iertate pacatele si pentru a pasi curati in casnicie. Traditia cere ca vestmintele de cununie sa fie albe, mireasa purtand o rochie din tesatura alba, iar mirele un costum traditional evreiesc- kittel. Ceremonia se desfasoara sub Chupah, un loc special amenjat, cu patru stalpi care sustin o bolta, simbolizand caminul pe care cei doi logodnici il vor intemeia. Constuctia se gaseste neaparat sub cerul liber, pentru ca viitorul cuplu sa aiba tot atatia urmasi cate stele sunt pe cer. Mirele si mireasa nu poarta bijuterii in timpul cununiei, ca semn al faptului ca nu conteaza bogatia materiala, ci sentimentele profunde care-i leaga unul de altul. Inainte de inceperea ceremoniei, mirele inconjoara mireasa de sapte ori, cu referire la Geneza pamantului. Asa cum Dumnezeu a facut lumea in sapte zile, tot asa mirele pune simbolic temelia noului camin.

Ceremonia nuptiala

Cununia, numita Kiddushin, consta in binecuvantarea cuplului prin rugaciuni inaltate de rabin, impreuna cu sfintirea a doua cupe de vin din care mirii urmeaza sa guste. Cel mai important moment al ceremoniei este logodna. Mirele pune inelul pe degetul miresei rostind: „Ma cunun cu tine prin acest inel, dupa legile lui Moise si ale poporului evreu”. Aceasta este clipa in care mirii devin oficial sot si sotie.

Certificatul de casatorie

Rabinul citeste apoi cuplului din Ketubah –certificatul de casatorie- care le sunt indatoririle unul fata de altul, apoi certificatul, scris in aramaica si cusut in filigran, este semnat de doi martori si inmanat mirelui care-l va inrama si-l va aseza pe peretele noului camin. Ceremonia nu se termina inainte ca rabinul sau un alt apropiat al familiei sa citeasca “Cele sapte binecuvantari” pentru mire si mireasa. Apoi acestia beau din cupa cu vin oferita de rabin si mirele sparge un pahar, strigand impreuna cu invitatii “Mazel Tov”. Acest gest aminteste de suferintele poporului lui Israel, dar, in acelasi timp, este considerat a aduce si noroc insurateilor.

Dupa nunta

Dupa petrecere, mirii se retrag in camera lor pentru a fi singuri pentru prima data. Aceasta parte a ceremonialului se numeste Yichud. La o saptamana dupa nunta, prietenii si familia noului cuplu dau mai multe petreceri in cinstea acestora, la finalul carora se rostesc binecuvantari pentru tinerii casatoriti.