Cultele religioase din Pitesti nu percep taxe si fac gradinite pentru copii

In Pitesti, alaturi de crestini ortodocsi, ce reprezinta majoritatea, traiesc in liniste si buna intelegere si alte comunitati religioase, cum sunt armenii, adventistii, penticostalii, romano-catolicii sau evreii. Astfel, putina lume stie ca in oras avem sase biserici ale altor culte religioase: Biserica Ortodoxa Armeneasca, Biserica Romano-Catolica ”Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, Biserica Evanghelica, Biserica Mozaic Sinagoga, Biserica Penticostala si Biserica Adventista de Ziua a Saptea.Biserica Evanghelica din Pitesti
Dupa decembrie 1989, „Conferinta generala a reprezentantilor bisericilor”, ce a avut loc la Bucuresti (27 ianuarie 1990), a hotarat desprinderea „Cultului Crestin dupa Evanghelie” si functionarea lui ca un cult independent, sub numele de „Biserica Evanghelica Romana”. In Pitesti, Biserica Evanghelica isi are sediul pe strada Sfanta Vineri, nr.80.  In acest cult, toti credinciosii sunt frati. Nu exista cler sau ierarhi. Iisus Hristos este conducatorul Bisericii. La nivel central, in Bucuresti, exista un Sfat de Frati, ales dintre credinciosii cei mai reprezentativi, ce supravegheaza si coordoneaza buna desfasurare a vietii bisericilor din teritoriu, dar si un Comitet de Conducere ce le reprezinta interesele in raport cu statul. Credinciosilor nu li se impun taxe pentru sustinerea bisericii. Fiind o comunitate relativ tanara, numarul membrilor este mic in Pitesti, ca de altfel in toate celelalte orase. La nivelul intregii tari se estimeaza ca ar fi aproximativ 20.000 de membri. Biserica Evanghelica Romana,  fiind o miscare nascuta in Romania, de varsta relativ tanara – 70 de ani – nu are corespondent in strainatate.

Biserica Penticostala din Pitesti
In  Pitesti si imprejurimile acestuia se afla mai multe biserici penticostale: Biserica Penticostala Filadelfia, situata in Calea Campulungului, Biserica Penticostala Maranata, situata pe strada Gheorghe Magheru, Biserica Penticostala Elim, de pe strada Dealurilor, dar si in Mioveni, Biserica Penticostala ce se afla pe strada Mihai Eminescu. Aceasta comunitate religioasa, aparuta recent in tara noastra, are o activitate intensa nu numai din punct de vedere religios, dar si in celelalte sectoare ale vietii social-economice. Astfel, in cadrul Bisericii Penticostale Elim functioneaza si  Policlinica Elim, recunoscuta in Pitesti pentru serviciile medicale de buna calitate, dar si pentru dotarile sale cu aparatura de ultima generatie. Toate bisericile penticostale din Pitesti si Mioveni se afla sub egida Bisericii Maranata, al carui conducator este Tudorache Victor. Acesta este in acelasi timp si presedintele comunitatii. Prin activitati desfasurate in centrul orasului de membrii acestei comunitati, prin distribuirea de materiale religioase si educative, cu titlu gratuit, ei incearca sa atraga in cultul lor si alti simpatizanti sau adepti.

Sursa: ziarobiectiv.ro

Tags:

3 thoughts on “Cultele religioase din Pitesti nu percep taxe si fac gradinite pentru copii

  1. PACE

    Ma numesc Steliana si sunt din Pitesti.
    L-am primit pe Domnul in inima mea in urma cu 2 ani .
    Cu 15 ani in urma o fata ,colega de servici ,se ruga pt mine ca si eu sa primesc bucuria mintuirii.Astazi o caut cu aceeasi drogoste cu care se ruga ea pt mine!O caut sa-i confirm ca rugaciunile pentru mine i-au fost ascultate .Nu am numele ei de faminlie,nici numar de telefon ,nimic.Stiu doar ca se numea Dana -Aurelia iar pe sotul ei Aaurel. EL IMI AMINTESC ,S-A BOTEZAT ACUM APROXIMATIV 15 ANI . Mergeau pe atunci la Biserica Evanghelica din Pitesti (cea de pe linga bazinul olimpic ).Stiu ca sunt putine detalii dar am o fotografie si increderea in Domnul ca ma va ajuta s-o gasesc .De aceea rog fierbinte pe orice frate sau sora din Pitesti care vede acest mesaj sa-mi scrie .Adresa mea de mail este:toamna_stela@yahoo.es

  2. Doresc s? întreb pe Laz?r Gog, c?ruia i-am urm?rit unele predici , ce ?tie de adev?ratul sabat.
    Eu am aflat despre adev?ratul calendar acum 2 ani ?i dac? nu v? plictisesc a? dori s? v? scriu câte ceva. Trebuie s? scriu mai multe articole mici.
    Data s?rb?torilor este stabilit? înc? din Leviticul 23:4 „Iat? s?rb?torile Domnului, cu adun?ri sfinte pe care le ve?i vesti la vremurile lor hot?râte.” Vremurile hot?râte, adic? zilele de închinare, toate sunt fixe în calendarul ceresc ?i prestabilite înc? de pe vremea lui Moise.
    Ziua de închinare s?pt?mânal? este ziua a saptea din s?pt?mâna biblic?. S?pt?mâna biblic? nu are absolut nimic cu s?pt?mâna p?gân?. Zilele biblice ale s?pt?mânii crea?iunii, ?i pe timpul lui Moise, apoi Hristos, au fost ziua întâi, a doua…a ?asea=ziua preg?tirii , ?i a ?aptea. Nu purtau nume de zei ?i nu erau stabilite de calendarul p?gân roman, solar. Era cu totul alt calendar, era calendar lunar-solar . Acest calendar are suport biblic. Este proiectat pe cer din ziua a 4-a a crea?iunii, ca în Gen 1,14. În calendarul ceresc, ziua Lunii Noi d? „startul” la s?pt?mâni, la lun? ?i la an. La Dumnezeu este ordine des?vâr?it?. Zilele stau în s?pt?mâni, s?pt?mânile stau în luni ?i lunile în ani, anii în ani sabatici ?i jubiliari chiar în mileniu.( nu ca în calendarul roman actual unde anul nou începe uneori la mijlocul s?pt?mânii, ?i luna astronomic? s-a terminat dar calendarul mai are 5-6 zile).
    Anul lunar era cu 10-11 zile mai scurt ca anul solar ?i se ad?uga câte o lun? a 13-a ( asta c?dea la aproape 3 ani) ceea ce f?cea s? se regleze anul lunar la anul solar. A?a se face c? lunile din calendarul cerului nu fug dintr-un sezon în altul. ?i se ?tie este ?i s?rb?toarea snopului de leg?nat legat? de Pa?te. Prin s?rb?tori Dumnezeu ne-a pus un fel de ceas divin. Sabatul Domnului este ziua a ?aptea, nu sîmb?ta, nici duminica, ?i cade pe fazele lunare. Totdeauna prima zi din lun? este Ziua Lunii Noi ( nu face parte din s?pt?mân? Ezec 46.1), dar e zi de închinare, vezi Isaia 66,23 iar pe fazele lunii astronomice cad sabatele astfel: (am v?zut1=Luna Nou? ) pe ziua a-8 = prima faz? lunar?=primul p?trar = , apoi în 15 luna plin?= , în 22 ultimul p?trar = , ?i în 29 faza întunecat?.
    Nu crede?i? Merge?i în Exod cap 16 ?i vede?i cum a c?zut mana, era 15 =sabat= luna plin? când Moise a zis mâine cade pâine din cer, apoi în ziua a ?asea mana a c?zut dublu=ziua preg?tirii=ziua 21 , iar în 22=ziua a ?aptea= sabatul= ultimul p?trar, Deci luna astronomic? are, ziua 1=Luna nou?, apoi ziua de 8,15,22,29 sabate. Zilele de sabat cad în biblie în acelea?i date din lun?, sunt fixe. Dumnezeu ne spune „s? ne aducem aminte, de ziua de odihn?”. Dac? vezi fazele lunare ?i le urm?re?ti î?i aminte?ti dar dac? vezi doar zilele solare, ce s?-?i aminte?ti c? sunt la fel, toate, dar dac? te ui?i ?i la lun?, ai ce vedea.
    Voi posta ?i textile biblice ce pot sus?ine sabate fixe în luna lunar? adev?rat?, nu doar imaginar?.

    Data de 15 a luni Nisan este lun? plin? ?i este ?i sabat, ?i este sabat mare ( Ioan 19,31) pentruc? se suprapune ?i prima zi a Azimilor. Dac? mergi la Ioan 19:31 „ De fric? s? nu r?mân? trupurile pe cruce în timpul Sabatului, c?ci era ziua Preg?tirii ?i ziua aceea de Sabat era o zi mare, Iudeii au rugat pe Pilat …..” vedem c? „ziua aceea de Sabat era o zi mare”, pentruc? era zi de azimi dar ?i de sabat s?pt?mânal. Acest lucru nu poate fi neglijat, mai ales c? versetul 42 accentueaz? acest lucru „Ioan 19:42 Din pricin? c? era ziua Preg?tirii Iudeilor, pentru c? mormântul era aproape, au pus acolo pe Isus.” Ziua preg?tirii iudeilor este clar c? este ziua a ?asea din s?pt?mâna biblic?. ?i acum s? repet?m 14 Nissan când se t?ia mielul este ?i ziua când a fost omorât Mântuitorul, ?i este ?i ziua de preg?tire pentru sabatul s?pt?mânal. Acum logic, dac? 14 este ziua preg?tirii atunci sabatul s?pt?mânal este ziua a 15-a Nisan, ?i este la fel ca în Exod. Totul este la ziua „hot?rât?”, iar faptul c? prima man? a c?zut pe 16 luna a doua arat? clar sabate lunare fixe în lun?. Pe calendarul gregorian este imposibil s? cad? sabatul trei luni la rând în acelea?i zile din lun?. Dar în exodul a c?zut sabatul lunar tot pe 15, ?i în luna a treia, ?i deci logic, celelalte pe 8, 22 ?i 29.
    Iat? luna a treia consecutiv
    A treia lun? consecutiv? de sabat în data de 15
    Exodul 19:1 În luna a treia dup? ie?irea lor din ?ara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai.2 Dup? ce au plecat de la Refidim, au ajuns în pustia Sinai ?i au t?b?rât în pustie. Israel a t?b?rât acolo, în fa?a muntelui.
    Când au ie?it din Egipt? Am precizat la prima lun? c? în 15, prima zi de azimi, au ie?it din Egipt.
    Numeri 33:3 Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cincisprezecea a lunii întâi. A doua zi dup? Pa?te, copiii lui Israel au ie?it gata de lupt? în fa?a tuturor Egiptenilor,4 în timp ce Egiptenii î?i îngropau pe to?i întâii lor n?scu?i, pe care-i lovise Domnul dintre ei. C?ci Domnul f?cuse chiar ?i pe dumnezeii lor s? simt? puterea Lui.5 Copiii lui Israel au pornit din Ramses ?i au t?b?rât la Sucot.
    Estera 9:18„ Cei ce se aflau la Susa, s-au strâns în ziua a treisprezecea ?i a patrusprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit ?i au f?cut din ea o zi de osp?? ?i de bucurie.”
    Întâmpl?tor s-o fi odihnit tot pe data de 15 a lunii??? Data de 15 a lunii lunare adev?rate e zi de lun? plin? mereu.
    Estera 8:9 Logofe?ii împ?ratului au fost chema?i în vremea aceea, în a dou?zeci ?i treia zi a lunii a treia, adic? luna Sivan ?i au scris, dup? tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, c?peteniilor o?tirii, dreg?torilor ?i mai marilor celor o sut? dou?zeci ?i ?apte de ?inuturi a?ezate de la India la Etiopia, fiec?rui ?inut dup? scrierea lui, fiec?rui popor dup? limba lui ?i Iudeilor dup? scrierea ?i limba lor.
    Ziua a 23-a era dup? sabatul din 22.
    Deci Estera dovede?te sabate pe zilele de 15 ?i 22, ceea ce este logic c? erau ?i pe data de 8 ?i 29.
    Ioan 12:1 Cu ?ase zile înainte de Pa?te, Isus a venit în Betania, unde era Laz?r, care fusese mort ?i pe care îl înviase din mor?i. ” Ioan 12:1-8
    ?ase zile înainte de PA?TE care este pe a 14-a zi a lunii Nisan. Din data de 14 sc?dem 6 zile: 14 – 6 = 8, deci ziua 8 a lunii ( Sabatul zilei a ?aptea).
    Deci, în conformitate cu Evanghelia lui Ioan, Isus a mers la Maria ?i Marta în a 8-a zi a lunii – o zi de Sabat, în conformitate cu calendarul biblic.
    La fel este sabat mare ziua a 15-a a lunii a 7-a mozaice, c? se suprapune sabatul s?pt?mânal cu prima zi din S?rb?toarea Corturilor.
    Am v?zut 3 luni la rând sabatul s?pt?mânal a c?ut pe luna plin? din 15 ?i am mai v?ut c? 15 luna întâi ?i 15 luna a ?apte este sabat s?pt?mânal mereu. E posibil pe calendar solar, ca cel actual a?a ceva???
    Deci dragi cre?tini haide?i la Biblie ?i la adev?r!!! Dumnezeu, Yahshua, este Creatorul ?i ceasornicul Lui este pe cer. Dumnezeu „s? v? binecuvânteze”!

    .

    Cine spune c? au r?mas cicluri continue s?pt?mânale nu este sincer.
    Ziua lunii noi nu face parte din s?pt?mâna lunar? „Ezechiel 46:1 A?a vorbe?te Domnul Dumnezeu: „Poarta cur?ii din?untru: dinspre r?s?rit, va r?mâne închis? în cele ?ase zile de lucru; dar se va deschide în ziua Sabatului ?i va fi deschis? ?i în ziua lunii noi.” Vedem clar c? poarta cur?ii era închis? în cele ?ase zile de lucru, dar în sabate ?i Ziua lunii noi era deschis?.
    De ce s? ne leg?m de s?pt?mâna crea?iei doar ca s? ne afl?m în treab???? Dac? te legi te prinde ?i pe tine.Dac? au putut fi 4 zile f?r? soare ?i lun?, de ce nu a putut fi ?i ziua lunii noi la crea?iune, c? doar accentul este pus pe s?pt?mân? la crea?ie. În s?pt?mân? nu avea de ce s? fie num?rat? ziua lunii noi c? ea nu face parte din s?pt?mân?. S?pt?mâna este clar: are 6 zile lucr?toare (cu excep?ia lunii întâi ?i a ?aptea) ?i o zi de sabat s?pt?mânal. Luna întâi nu mai po?i spune c? sunt tot 6 zile lucr?toare Azimi 1 ?i 7 schimb? regula, la fel ziua 1 ?i 7 de corturi. Cum ne mai batem acolo în piept cu s?pt?mâna crea?iunii, c? sunt tot 6 zile de lucru ?i apoi una de odihn?????
    Biserica catolic? a schimbat în special tipul de calendar; la templu era lunar-solar iar cel actual este doar solar, a?a c? biserica catolic? a pus un alt sabat tot fals, ca ?i sâmb?ta, ba a ajutat ca sâmb?ta s? treac? pe locul 7 din s?pt?mân?, c? în calendarul ei când avea s?pt?mâna de 8 zile, sâmb?ta era pe locul unu, ?i ei când au trecut la s?pt?mâna de 7 zile au pus duminica pe locul unu.
    În calendarul de la temple toate zilele, inclusive sabatele mari ?i sabatul s?pt?mânal erau fixe în lun? ?i s?pt?mânile începeau dup? ziua Lunii Noi. Zilele de lun? Nou? nu f?ceau parte din s?pt?mân?. Ezechiel 46:1 A?a vorbe?te Domnul Dumnezeu: „Poarta cur?ii din?untru: dinspre r?s?rit, va r?mâne închis? în cele ?ase zile de lucru; dar se va deschide în ziua Sabatului ?i va fi deschis? ?i în ziua lunii noi.” Vedem clar c? poarta cur?ii era închis? în cele ?ase zile de lucru, dar în sabate ?i Ziua lunii noi era deschis?.
    Luna Nou? nu apare în s?pt?mâna crea?iei c? nu face parte din s?pt?mân? ?i acolo este vorba de s?pt?mân?.

  3. ?i cea mai mare în?el?torie o s? fie cu noul calendar mondial, care imit? calendarul lunar-solar, dar care nu respect? luna astronomic? real?, ?i care în patru luni pe an are în locul sabatului de ziua a ?aptea ?i în locul Zilei de Lun? Nou?, ziua Duminicii. De asemenea nu are cicluri continue de s?pt?mâni, c? de dou? ori pe an apare o zi de trecere ce nu intr? în s?pt?mân?. Deja acest calendar a fost dezb?tut, chiar ?i în România (în alte ??ri de mult), a?a c? în?el?toria o s? fie vârât? sub nas ?i oamenii o vor primi cu bra?ele deschise. Oricum românii din anul 1924 au doar impresia c? ?in sâmb?ta perpetu?, c? de atunci sâmb?ta s-a mutat pe locul duminicii ?i duminica pe locul zilei de luni, dar s-a convenit ca duminica aceea din oct 1924 s? se numeasc? sâmb?t?, repetare de nume, de?i în calendarul ceresc zilele s?pt?mânii nu pot fi schimbate de om.
    Schimbarea calendarului este capodopera Satanei.
    Pentru acest lucru stau dovezile din Biblie, istorie ?i astronomie, dovezi solide. Noul Calendar Mondial, ar dori s? imite fostele calendare lunar-solare, prin înlocuirea sabatului cu duminica. Acolo este adev?rata contrafacere.
    Deschide?i bine ochii la ce urmeaz? c? în curând calendarul mondial te pune în fa?a unei alegeri. Ce alegi? Calendarul mondial cu s?pt?mâni perpetue (dar aten?ie!!!!! ?i acolo s?pt?mânile sunt întrerupte de 2 zile mondiale, poate echivalente într-un fel zilelor de lun? nou?), sau calendarul ceresc? Faptul c? am fost min?i?i 2000 de ani nu face minciuna adev?r. B?t?lia este pe sistemul de închinare socotit de calendare, fie cu suport biblic, fie p?gân. De ce parte vei fii???
    Iat? o mic? schem? comparativ?:

    Calendarul grigorian actual

    Zilele nu cad pe acelea?i date din lun? Calendarul lunar-solar
    = ceresc
    Ziua a ?aptea cade pe 8,15,22,29 iar 1 este luna Nou?,
    Sabatele au zile fixe în luna astronomic? Calendarul mondial
    = viitorul f. apropiat
    În lunile ianuarie, aprilie, iulie ?i octombrie toate apare ca acesta; Duminica cade pe 1,8,15,22,29 a lunii. Zilele sunt fixe în lun?.
    Octombrie 2011

    Lun Mar Mier Joc Vin Sam Dum

    1 2 3 4 5 6 7
    8 9 10 11 12 13 14
    15 16 17 18 19 20 21
    22 23 24 25 26 27 28
    29 30 31
    1
    2 3 4 5 6 7 8
    9 10 11 12 13 14 15
    16 17 18 19 20 21 22
    23 24 25 26 27 28 29
    (30)
    1 2 3 4 5 6 7
    8 9 10 11 12 13 14
    15 16 17 18 19 20 21
    22 23 24 25 26 27 28
    29 30 31

    Duminica nu este doar prima zi, este, de asemenea, „ziua a opta”, stabilit? în succesiune, a ?aptea zi într-o pozi?ie unic? ?i transcendent?, care evoc? nu numai de la inceputul timpului, ci ?i sfâr?itul s?u în „veacul ce va veni”. 13(Dies Domini, Cap. II, sec. 26. A se vedea, de asemenea, Cap. II, sec. 23.)

    Acest lucru este foarte curios formulat. Nimeni nu ?tia ce însemna pe atunci Dies Domini ca s? fie prima zi ?i a opta. Cu toate acestea, cu o în?elegere a principiilor calendarului biblic, acum apare de r?u augur. În calendarul biblic, fiecare lun? începe cu o zi de închinare: ziua Lunii Noi, pe data de 1 a lunii. A doua zi, de 2 a luni, a fost prima zi de lucru din cele ?ase. Prin urmare, Sabatul zilei a ?aptea întotdeauna a c?zut pe data de 8, 15, 22 ?i 29 ale lunii.
    Calendarul Mondial are o asem?nare izbitoare cu Calendarul biblic, în ceea ce prive?te datele zilelor de închinare. În Calendarul Mondial, fiecare an ?i fiecare trimestru începe duminic?. În ambele calendare, zilele respective de închinare cad pe prima, ziua 8, 15, 22, ?i 29 a lunii. O alt? asem?nare este ziua de traducere de la sfâr?itul lunii lunar-solar?. Ea î?i are echivalentul în Ziua Mondial?, în ultima zi a anului calendaristic privind reforma, care nu este considerat? ca o zi a s?pt?mânii ?i nici administrat? ca o dat? (de exemplu, un num?r din zilele s?pt?mânii.)
    Adventistii de ziua a ?aptea au crezut mult timp ?i-au înv??at c? b?t?lia final? între poporul lui Dumnezeu ?i a Babilonului (un termen folosit în Apocalipsa pentru a simboliza religia fals?) ar fi pe adev?ratul Sabat comparativ cu o zi de odihn? fals?. Ei au presupus c? aceasta a fost o b?t?lie între Sâmb?t? fa?? de duminic?. Acum, o confruntare mult mai mare este în curs de dezvoltare. Este un r?zboi între Dumnezeul calendarului luni-solar ?i sistemul calendarului care a trecut din Babilon ?i Egipt la Roma p?gân? ?i apoi la papalitate. Calendarul folosit pentru închinare dezvaluie de care parte a conflictului stai.
    O abatere definitiv? de la rânduiala de cult se va produce o dat? cu adoptarea a?a-numitului “nou calendar mondial”, propus de O.N.U., cu îng?duin?a ecumeni?tilor. Adoptarea acestui calendar va declan?a un haos total, fiindc? el va exclude ziua de 31 decembrie, pentru ca toate datele s? cad? pe anumite zile din s?pt?mân?, în a?a fel se va înc?lca num?rul de ?apte zile al s?pt?mânii.

    http://www.theworldcalendar.org/TWC_endorsed.html
    „Deci noi suntem, cu un calendar care a venit prin multe aventuri ?i este înc? departe de a fi perfect. Ca o chestiune de fapt, un calendar cu adevarat perfect este imposibil. Aceasta trebuie s? fie un compromis, pentru c? încearc? s? concilieze perioade naturale fixe, care nu sunt conciliabile. Lucrurile care urmeaz? s? fie dorite sunt combinate cu cea mai mare acurate?e, cu cel mai mare confort posibil. Noi nu putem schimba sau restitui zilele, lunile sau anii f?r? a modifica mersul Soarelui sau Lunii sau P?mântului, care sunt obstacole imobile. Am putea, dar nu se dore?te, a schimba s?pt?mâna; s?pt?mâna de ?apte zile este mult prea profund ancorat? în tradi?ie, religie ?i confort. Dar se poate schimba luna nostr?, care este o divizie ira?ional? de timp, în neconformitate nici cu luna, nici cu soarele „.
    – de la o perspectiv? 1948 reforma calendarului, , JCR Vol.. 18
    „. . . Pentru ca, în reforma dorit?, nu este o chestiune de ob?inere a calendarului ideal, dar ceea ce este cel mai practic, adic? cea care remediaz? dezavantajele depreciative de cele actuale, f?r? a perturba via?a noastr? religioas? sau civil?. Proiectul calendarului Asociatiei Mondiale r?spunde perfect acestor cerin?e, conceput în a?a fel încât el poate fi adaptat la orice rasa, religie sau ?ar?, s-ar dovedi cu siguran?? pentru lumea noastr? modern?, a?a supraaglomerat?, pentru a fi un element de ordine, stabilitatea, unitatea ?i chiar de religiozitate. Atunci când na?iunile sunt de acord pe aceast? tem?, va fi un eveniment de bun augur ?i unul care va fi constituit, de asemenea, cu acordul autorit??illor civile ?i religioase ale lumii. ”
    – de la „Lumea Perpetual Calendar de care avem nevoie ”
    http://en.wikipedia.org/wiki/The_World_Calendar
    Beneficiile Calendarului mondial

Comments are closed.