Crescuta intre homosexuali – o adolescenta povesteste

Dawn Stefanowicz
Canadianca Dawn Stefanowicz e cunoscuta la nivel mondial pentru bestseller-ul ei Out From Under: The Impact of Homosexual Parenting (“Scapata de sub tutela homosexuala”), o carte publicata in 2006, in care descrie experientele ei de viata crescind intr-o familie cu un tata homosexual. O prietena a Romaniei si a AFR, Dawn a semnat mai multe petitii internationale pentru promovarea valorilor in Romania. Recent a acordat un interviu publicatiei Catholic World Report in care relateaza citeva din aceste experiente. Ca si copil iar apoi adolescenta, Dawn a fost crescuta de un tata care avusese o sumedenie de partneri homosexuali cu care, insa, traia in aceasi casa cu sotia si copii lui. Experientele acestea i-au imprimat lui Dawn niste simtaminte de lunga durata, dar toate neplacute, i-au impiedicat dezvoltarea armonioasa, i-au inhibat identitatea sexuala, si i-au afectat viata de adult si de casnicie. Dawn descrie evenimente fascinante din anii 70, 80 si 90 care se deruleaza in Toronto, debutind de pe vremea liberalului premier canadian Pierre Trudeau.

Am gasit experientele ei interesante si pentru publicul din Romania din mai multe motive. In primul rind, sintem bombardati cu argumente ca si copiii crescuti de homosexuali sunt la fel de bine ajustati social si emotional ca si cei crescuti in familiile traditionale. Dimpotriva. Expereintele lui Dawn dovedesc tocmai contrariul si nu sunt unice. Nu sunt nici o exceptie ci regula sentimentelor, experientelor si daunelor inhibitive pe care toti copiii crescuti in camine homosexuale le experimenteaza. In al doilea rind, ne confruntam cu o propaganda acerba, atit din partea ideologilor homosexualitatii cit si a forurilor europene care promoveaza aceasi notiune gresita: structura familiei e irelevanta pentru cresterea copiilor. In al treilea rind, copiii crescuti de homosexuali incep sa se transforme in adulti si tot mai des isi exprima simtamintele de repulsie fata de mediul in care au crescut. Relatasesm, cu luni in urma, despre Marc Regnerus, sociolog la University of Texas (Austin) care a publicat in iunie cel mai extensiv si autoritativ studiu sociologic facut pina acuma privind impactul structurilor homosexuale asupra copiilor crescuti de homosexuali. Rezultatele studiului lui sunt greu de contrazis si confirma experientele lui Dawn. Sunt rezultate bazate pe informatii date de copiii care au devenit adulti si ca atare au discernamint. In contrast, toate studiile antecedente au fost facute pe baza informatiilor date de parinti homosexuali despre copiii lor inca minori. In alte cuvinte, chestionarele sociologilor erau bifate de parinti, nu de copiii lor.

Nadajduim ca lectura materialului de astazi nu doar va va face placere, dar mai ales va va atentiona asupra efectelor dezastruoase pe care structurile de convietuire netraditionale le au asupra copiilor. Materialul de astazi a fost pregatit de colegii de la AFR Timisoara, Daniel si Marieta Tut. Interviul a fost abreviat, editat si tradus de ei. Le multumim. Textul integral in engleza al interviului se afla aici: http://www.catholicworldreport.com/Item/1448/raised_under_the_glbt_umbrella.aspx Dna Stefanowicz ne-a permis sa traducem articolul ei in romaneste si, cu aceasta ocazie, transmite tuturor cititorilor nostri urari de bine.

 
INTERVIU

Intrebare:  De ce a-ti decis sa impartasiti in cartea si prelegerile dumneavoastre publice propriile experiente privind cresterea intre homosexuali?

Dawn Stefanowicz: M-am simtit indatorata. Am depus marturie in fata  Comitetului  Afacerilor  Legale si Constitutionale ale  Senatului Canadian la Ottawa in 2004, pentru ai convinge sa nu includa “orientarea sexuala” in legea crimelor bazate pe incitare la ura, din cauza  restrictiilor libertatii de exprimare si religioase. Mai tarziu am depus aceasi martie la o scoala. Imediat, activisti homosexuali, adusi cu autocarele, au inceput a scanda asa de tare in timp ce imi tineam cuvantarea ca nu se mai putea auzi ce spuneam. De o multime de ori am fost interupta. Am fost ingrijorata chiar si de propria siguranta, si am rugat pe un gardian de paza sa ma insoteasca pana la masina. Am mers acasa si am inceput sa scriu cartea. Vroiam sa-mi impartasesc experientele de a fi crescuta intr-o casa cu parinti de acelasi sex.

Intrebare: Un lucru pe care-l accentuezi este ca nu ai observat nici o data o relatie monogama in familia ta.

Raspuns: Corect. Pentru copii ca si mine, parintii sunt “parteneri”, dar nu monogami. Monogamia, in comunitarea de homosexuali inseamna “monogamie in serie”, adica ai un singur partener pentru cateva luni si apoi mergi mai departe, sau esti intr-o singura relatie, dar simultan ai multipli parteneri. Studiile arata ca majoritatea relatiilor masculine homosexuale devin deschise inca din primul an. Un articol recent publicat in New York Times confirma acest fapt – 50% din “casatoriile” de acelasi sex devin deschise, adica se “deschid” spre alti parteneri sexuali  inca din primul an. Tatal meu putea fi intr-o relatie de angajament pe termen lung cu partenerul lui, dar puteau exista si alte relatii sexuale in afara relatiilor “oficiale”.

Pe cand cresteam eram inconjurata in mod obisnuit de cupluri homosexuale. In casa noasta erau atat partenerii tatalui cat si alti prieteni barbati, si astfel in mod constant ma luau si pe mine in diferite locuri de intalnire ale comunitatii homosexuale. Eram doar un copil dar am fost expusa la activitati sexuale fatise. Spre exemplu, pe cand aveam doar noua ani, tata m-a luat cu el la un magazin erotic din centrul orasului. [Nota AFR: e vorba de orasul Toronto unde a crescut autoarea] A motivat ca vrea ca eu sa fiu expusa sexualitatii devreme in viata sa-mi pierd rusinea. Pentru el nu exista nici un motiv de intimidare in privinta sexualitatii. Sexul era ceva foarte deschis, public, era parte integranta din comunitatea homosexuala. Ma lua sa vad si lucrari de arta ale artistilor homosexuali, ale caror picturi si sculpturi integrau simboluri falice. Ma lua chiar si pe plajele de nudisti unde se intilneau homosexualii. A vrut chiar si sa ma dezbrac ca si ei, goala, dar nu am facut-o. Am fost in locuri ca acestea unde barbatii se “pescuiau” reciproc, propunandu-se unul altuia pentru sex. Existau si locuri prin apropiere unde puteai merge sa ai sex. Exista o intreaga retea, iar daca politia venea, se anuntau unul pe altul si se opreau.

Toate acestea insa erau inaintea erei Internetului, dar aveau retele incredibile prin care  homosexualii se informau destre locurile de intalnire unde puteau merge pentru o “scurta afacere”. Aceste locuri puteau fi plajele publice, salile de sport, chiar si parcurile din apropierea locurilor de joaca pentru copii. Tatal meu mergea in cautarea unor astfel de locuri peste tot in Canada. Ii placea sa vina si in Statele Unite. Orasele lui favorite erau San Francisco, Miami si Fort Lauderale. Putea gasi pe cineva in doar cateva minute, mergind undeva apoi pentru a avea sex. Dealtfel, tata detinea si un apartament in centrul orasului [Toronto], langa biroul sau unde putea intalni pe cineva pentru sex rapid. Odata, pe cand eram prin clasa a zecea, imi amintesc ca tata a venit la scoala pentru a ma vedea cum cant in orchestra. Nu o mai facuse niciodata. I-am vazut ochii holbati cand a intalnit baietii care erau pe scena cu mine. Mi-am dat seama ca de fapt el nu se afla acolo pentru mine, ci pentru a ademeni baieti tineri.

Intrebare: Cu timpul, cand ai crescut, tatal tau te-a folosit ca si “momeala” ca sa atraga barbati cu care dorea sa aiba sex.

Stefanowicz: Da. Ma indemna sa ma imbrac intr-un mod provocator, sa port camasa asta sau aia, si mergeam astfel impreuna in cautare. Un barbat se putea identifica ca fiind homosexual, dar tata stia ca lor le placeau si tinerele frumosase si atractive. Sau, puteam fi un mod de a atrage atentia si celor bisexuali sau heterosexuali. Tatalui ii placeau indeosebi barbatii bine imbracati, curati, ordonati si intretinuti care erau mai tineri cu vreo zece ani decat el. Era intotdeauna cu cate un barbat mai tanar decat el, niciodata de o varsta cu el sau mai batran. Cunosteam o gramada de homosexuali care aveau ca si preferinta tineri baieti care intrau in pubertate. Cautau in special pe cei vulnerabili ai caror tati erau absenti din familii.

Intrebare: Ai obiectat vreodata la modul in care tatal tau te folosea astfel?

Stefanowicz: Nu-mi placea, insa eram devastata. Vroiam sa-i fac pe plac si sa petrec timp cu el. De fapt ii cautam dragostea si sa fiu acceptata de el. Ca urmare trebuia sa-l accept.

Intrebare: Tatal tau a adus multi barbati in casa voastra pentru sex?

Stefanowicz: Da. Asta a fost copilaria mea intr-o casa de homosexuali. Nu era o casa desemnata pentru cresterea copiilor ci pentru intrunirea homosexualilor. Eram ingrijorata de boli. Nu stiu cum sa ma exprim altcumva, dar sexul homosexualilor este mizerabil si dezordonat. Vedeam cerceafuri murdare, acoperite de sperma, materii fecale si mazgalite cu gel lubricant. Prezervativele nu erau folosite. Nu se stia de SIDA pe atunci. De fapt, ani mai tarziu, cand am impartasit astfel de lucruri doctorului meu de familie, el m-a trimis sa fac aceleasi analize la sange pe care le faceau cei ce intretineau relatii de acelasi sex. Diferiti barbati veneau si locuiau pentru o vreme in camera noastra recreationala. Pe cand tata avea vreo 30 de ani, un tanar artist de 18 ani a venit sa locuiasca cu noi. Intretineau relatii sexuale, dar mergeau si singuri la agatat alti barbati. Aduceau si alti barbati acasa pentru a avea sex in grup. Ochii mei tineri au vazut o gramada de lucruri. Nu era o imagine frumoasa sau roza. Fratele meu geaman a vazut si el o astfel de partida de sex in grup. Nu intelegea cum de tata putea saruta alti barbati, dar nu putea arata  afectiune fata de el.

Intrebare: Ai fost abuzata sexual?

Stefanowicz: Am imagini de abuz sexual in mintea mea, am avut si cosmaruri despre asta. Mama mi-a confirmat ca am fost abuzata sexual de tata in perioada infantila, dar nu poate sa confirme imaginile din mintea mea in ce priveste abuzul pe care eu mi-l amintesc. Multi alti copiii care proveneau ca si mine din casatorii de acelasi sex mi-au impartsit ca au fost abuzati. Exista un risc de abuz mult mai mare intr-un astfel de mediu.

Intrebare: Au fost partenerii tatalui tau draguti cu tine?

Stefanowicz: Cateodata gateau pentru mine, ma ajutau la lectii sau ma scoteau afara pentru anumite activitati. Dar nu stateau in casa noastra pentru mine sau pentru fratii mei. Erau acolo pentru tata. Si eu si  fratii mei simteam ca nu avem nici o importanta pentru ei. De altfel, chiar daca diferiti barbati veneau si locuiau cu noi pentru o vreme, nu au fost niciodata pentru noi ca si  parinti sau ca si membrii unei familii. Ar trebui sa adaug ca, ca si femeie, nu am simtit niciodata ca am vreo valore, ca sunt apreciata sau iubita. Traiam intr-un mediu injositor. Am experimentat o gramada de lucruri confuze privind identitatea sexuala. De exemplu, cateodata tata se imbraca in haine de femeie iar partenerii lui adoptau roluri “ pseudo-feminine”.

Intrebare: Ai fost martora la moartea unora dintre ei.

Stefanowicz: Da. Unii din partenerii tatalui meu s-au sinucis, altii au murit de SIDA. Am vazut cu ochii mei chiar pe tatal meu murind de SIDA.

Intrebare: Unde a fost mama ta in tot acest timp?

Stefanowicz: Mama mea a fost grav bolnava cu diabet cronic de la varsta de 18 ani. Era dealtfel si o persoana slaba. Se simtea ranita si singura, dar nu s-a opus pe fata la ceea ce vedea ca se intampla.Vedea anumite lucruri si pleca. Din cauza bolii si pasivitatii ei, inca de la 8 ani aveam o multime de responsabilitati. Majoritatea gatitului si curateniei cadea pe mine. Cand  s-au casatorit, tata nu a avut nici o intentie sa-i fie credincios. S-a casatorit doar pentru a avea copii. Dupa ce eu si fratele meu geaman ne-am nascut, relatiile lor sexuale au luat sfarsit. Mama l-a insotit uneori pe tata in vizitele lui sordide. De fapt, ea insasi s-a implicat intr-o relatie cu o femeie, cam in perioada adolescentei mele. Imi amintesc si cum partenerii tatalui meu ii aranjau mamei parul, il pieptanau sau ii puneau bigudiuri.

Intrebare: Iti urasti tatal?

Stefanowicz: Nu, intotdeauna l-am iubit chiar daca tot ce a facut mi-a cauzat stress, singuratate si cosmaruri. Eram doar suparata pentru ca a pus nevoile lui mai presus de persoana mea. Simteam intotdeauna riscul de a fi aruncata afara, asa cum a aruncat pe multi dintre partenerii lui. Ii cautam doar dragostea, dar el nu o putea exprima. Cind era pe moarte m-am rugat intr-un mod special pentru el. Vroiam sa-l iert si sa capat si eu pace. Intr-adevar l-am iertat.

Intrebare: Cum au fost ultimii sai ani?

Stefanowicz: A intampinat dificultati. Nu putea merge. Ii era greu sa mearga in locurile preferate. SIDA i-a cauzat pete violete pe fata si pe corp, pe care incerca sa le ascunda cu cosmetice, camasi cu maneci lungi si pantaloni. A inceput sa slabeasca si si-a pierdut energia. Stia ca se afla in fata unei situatii grave. Se simtea singur, de aceea constant incercam sa-i spun ca-l iubesc. Cateodata nu vroia sa aiba nimic de a face cu mine. In timp, mi-a impartasit turbulentele interioare. A fost abuzat sexual cand era copil, tatal lui fiind un alcoholic violent. A fugit de acasa la 15 ani. Asta m-a ajutat sa-l inteleg si sa-l iert.

Inca mai aveam resentimente fata de partenerii tatalui, in special fata de ultimul. El si tata au avut o relatie “deschisa” timp de 14 ani. Mama nu traia cu tata, dar el traia cu el si-l ingrija. Tata avea ceva avere si amantul lui stia ca ar putea obtine averea tatalui cand tata urma sa moara. Nici unul din partenerii tatalui nu au fost ca un parinte adoptiv pentru mine. De fapt eram ofensata ca tata petrecea prea mult timp cu ei si nu cu mine. Ultimul sau partener a murit de SIDA in 1996. L-am vazut pe tata cu o zi inainte de a muri. Era puternic drogat cu medicamente si in dureri cumplite. Abia m-a recunoscut. I-am tinut mana. Tata i-a zis partenerului sau:”Spune-i ca o iubesc”. Am observat ca tata inca mai pastra o poza cu o barca pe o mare linistita pe care i-am daruit-o cu multi ani in urma. Am fost multumita ca inca a pastrat-o. Mi-a aratat ca o pretuise. M-am rugat ca tata sa capete pacea descrisa in tablou.

Intrebare:  Iar acum, ca adult, ti-ai revenit din experinetele negative ale copilariei?

Stefanowicz: La varsta de 30 de ani am facut 13 luni de terapie. Multi ani am experimentat insecuritate, depresie, deprivare de somn si confuzie sexuala. Vindecarea mea a inclus confruntarea cu realitatea si iertarea.

Intrebare: Cum a fost cartea ta primita?

Stefanowicz: Multi o sustin. Peste 50 de copii crescuti in camine de acelasi sex, acum ajunsi maturi, m-au contactat si s-au identificat cu experientele mele. Barbati care au trait in mediul homosexual mi-au scris cautand raspunsuri.”Cum pot parasi comunitatea de homosexuali?” ma intreaba ei “fara suportul familiei sau al comunitatii?”. Ei cauta dragoste, intelegere si ajutor. Le spun ca nu trebiue sa mearga pe acelasi drum ca si tatal meu. Acesti oameni recunosc ca s-au gandit doar la ei cand s-au implicat in relatii cu alti barbati. Nu au vazut ca alegerile care le fac ranesc pe altii. Luau in considerare doar placerea de moment si ignorau complet consecintele. Iar femei care se confrunta cu probleme lesbiene, ma intreaba mereu despre mama.

Intrebare: Ce spui criticilor tai?

Stefanowicz: Multi sunt amagiti de acceptarea tot mai pe larg a homosexualitatii. Nu se gandesc la implicatiile pe termen lung care acest mod de viata le are asupra copiiilor. Daca criticile care mi se aduc sunt murdare, nu raspund. Daca sunt sincere, le raspund si le spun ca tatal meu nu a gasit niciodata fericirea. Ii las a stie ca imi pasa de ei, ca le inteleg circumstantele si am compasiune fata de ei. Le spun ca trebuie neaparat sa gaseasca suport intr-o comunitate unde pot fi onesti, sa caute iertare, si sa gaseasca salvare prin Hristos.

Intrebare: Multi critici spun ca nu toate relatiile homosexuale sunt caracterizate de atit de multa promiscuitate ca ale tatalui tau?

Stefanowicz: Este adevarat. Dar daca te asociezi unei comunitati de homosexuali, riscul de a te implica sexual cu mai multi parteneri este enorm. Studiile indica un nivel inalt de promiscuitate printre barbatii care intretin relatii sexuale cu alti barbati, iar incidenta bolilor sexuale transmisibile continua sa fie mult mai ridicata la persoanele care intretin relatii sexuale cu persoane de acelasi sex. Tatal meu nu a fost unic. Sunt multi alti barbati care au o energie nesfarsita in a se azvarli in placerile de moment.

Intrebare: Care sunt pozitiile tale privind casatoriile intre persoane de acelasi sex?

Stefanowicz: Am depus marturie  in fata oficialitatilor din Canada, Statele Unite, si in alte locuri. Pe scurt le expun istoria mea, iar apoi le reamintesc ca din punct de vedere istoric si religios casatoria traditionala este semnificativa. Este liantul care tine strans legata dintre cultura noastra cu societatea, stabilind cadrul in care copiii pot fi educati cel mai bine in conditii de siguranta. Apoi e problema monogamiei si importanta pentru copii de a avea langa ei atat mama cat si tata, de a avea rude cu care sunt legati la nivel biologic. Identitatea, siguranta si sentimentul de apartenenta ancestrala vin din cunoasterea mamei nostre si a tatalui nostru, fapt care este pierdut in uniunile homosexuale. Fiecare copil doreste sa creasca alaturi de parintii lui biologici care sa-si fie credinciosi unul altuia. Nu doresc nici unui copil stressul enorm de a creste cu parinti care pun pe prim plan orientarea lor sexuala. Multi ani din viata mi-am urmarit tatal trecand de la o realtie sexuala la alta. Aceasta era prioritatea vietii lui. Un copil nu poate avea nevoile relationale si afective implinite intr-un astfel de mediu. Copiilor nu le pasa de cuvintele “gay”sau prieten, ei vor doar sa petreaca timp cu tatal lor. Au nevoie de o relatie stabila, de  o casatorie si camin de sex opus, de o comunitate si o scoala care sa le impartasasca valorile. Au nevoie de fundamentele unei credinte crestine. Grija mea cea mai mare este pentru copii. Am fost nascuta sub aceasta umbrela a comunitatii homosexuale. Nu am ales sa fiu nascuta in ea. Iesirea din ea a fost pentru mine un drum singuratic. Dar mi-a dat libertate si fericire pe care vreau sa le impartasesc si cu altii.

AFR va recomanda: Tot pe marginea subiectului de astazi va recomandam si articolul alaturat. E vorba de o alta marturie, publicata recent, a unui barbat american care in copilarie a fost crescut de un cuplu lesbian.  Marturia lui este coplesitoare – abia la 28 de ani a inteles ca prin natura lui biologica e destinat sa intretina relatii de intimitate cu o femeie, nu cu un barbat. S-a casatorit, dar inca se simte handicapat in privinta manierelor sociale, a confidentei de sine, etc. http://www.thepublicdiscourse.com/2012/08/6065?printerfriendly=true

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Tags: