Samy Tutac: Statul islamic = Barnevernet

protest-anti-barnevernet-masina

Se va dovedi Statul național-socialist norvegian mai ticălos decât Statul islamic?

În aceste zile autoritățile norvegiene vor decide dacă vor reda copiii familiei Bodnariu sau vor oficializa răpirea lor, de către Barnevernet. Sincer, deși mă rog și aștept o decizie normală și de bun simț, nu pot să nu mă gândesc și la varianta a doua. Oricâte explicații aș primi nu pot înțelege cum este posibil ca, în Europa creștină, unei familii să-i fie răpiți copiii din cauza credinței creștine.

Acum câteva luni am citit un articol intitulat „Ticăloșia statului islamic” în care erau prezentate ororile la care sunt supuși copiii din familiile creștine, în teritoriile controlate de militanții islamiști. Am păstrat câteva informații din acest articol pentru a face o analiză a metodelor Statului Islamic și a metodelor Statului național-socialist norvegian. Am dorit să analizez asemănările și deosebirile dintre cele două sisteme în ceea ce privește persecuția împotriva familiilor creștine care refuză înregimentarea. Și mai ales am dorit să observ cine dovedește o ticăloșie mai mare, Statul Islamic sau Statul național-socialist norvegian.

Pentru început voi reda câteva informații prezentate în articolul menționat mai sus:”Sute de copii, unii nu mai mari de opt ani, sunt rapiți de jihadiștii de la Statul Islamic și puși să lupte până la moarte. Ei sunt copiii-soldați de pe câmpurile de luptă ale Siriei. Mulți dintre copii sunt rapiți și obligați să lupte împotriva voinței familiei lor.” Barnevernet, de asemenea, răpește copiii din familii normale, împotriva voinței lor și a părinților lor. Dar ei o fac pentru motive ceva mai „nobile”, să-i vândă pe bani grei familiilor homoxesuale care nu reușesc să-și facă proprii copii. Oricâte explicații oferă autoritățile norvegiene și unii ongiști de la noi, scopul fundamental al sistemului, din spatele Barnevernetului, este distrugerea Familiei tradiționale. Am observat, însă, o deosebire majoră între tacticile jihadiștilor și cele ale naziștilor de la Barnevernet. Statul Islamic nu răpește copii mai mici de opt ani, în timp ce Statul național-socialist norvegian răpește, inclusiv copii de trei luni, în timp ce sunt alăptați de mamele lor. Cine dovedește o ticăloșie mai mare…?

Mai departe voi prezenta câteva rânduri din povestea lui „Nasir”, un băiat creștin de doisprezece ani, care a reușit să scape din ghearele Statului Islamic, care îl antrena să devină atacator sinucigaș. Băiatul a povestit pentru CNN prin ce a trecut sub teroarea jihadiștilor, însă i-a rugat pe jurnaliști să nu-i dezvăluie numele, fața și vocea. „Eram 60. Ne spuneau ca necredinciosii, incearca sa ne ucida, insa ei, luptatorii, ne iubesc. Ca vor avea grija de noi mai bine decat parintii nostri. Cand ne antrenau, ne spuneau ca parintii nostri sunt pagani si ca prima noastra sarcina este sa ne ducem dupa ei si sa ii ucidem”. Barnevernet încercă să convingă pe toată lumea că „Statul asistențial” are grijă de copii mai bine decât părinții lor, iar copiilor le spun că părinții lor nu-i vor și nu știu să-i crească așa de bine cum ar face-o sistemul. Nu se dau înapoi de la nici o ticăloșie pentru a-i distruge pe părinți și pentru a le lua copiii, in ciuda oricăror evidențe care demonstrează că această agenție de inspirație nazistă a produs drame greu de quantificat. Nu pot să nu mă întreb, cine de la cine s-a inspirat pentru aceste ticăloșii? Sau nu cumva s-au inspirat și unii și alții de la Hitler care susținea cu toată tăria „rolul primordial” al Statului în creșterea și educarea copiilor? Cine dovedește o ticăloșie mai mare…?

În final, ceva care mi-a frânt inima și care frânge inima oricărui părinte. „Nasir” a fost îndoctrinat la fel ca și ceilalți copii captivi. Militanții Statului Islamic, care se ocupau de el, îi spuneau că acum ei sunt singura lui familie. „Nu aveam voie să plângem, însă eu mă gândeam la mama, mă gândeam că își face griji pentru mine și încercam să plâng în tăcere. Când am evadat și mi-am văzut mama din nou a fost ca și cum m-aș fi renăscut.” Barnevernet îi desparte pe copii de părinții lor pentru simplu motiv că aceștia din urmă le arată prea multă afecțiune și dragoste, iar acești roboți naziști nu au capacitatea de a pricepe dragostea. Părinții nu au voie să-și protejeze copiii sau să-și exprime durerea în vreun fel. Copiii și părinții deopotrivă, dacă plâng, sunt declarați nebuni și amenințați cu ospiciul. Și toate acestea în numele așa zisului „interes superior al copilului”. Nici măcar Statul Islamic nu emite o astfel de pretenție bolnavă, ei măcar recunosc pe față că vor să extermine familiile creștinilor. Nu degeaba spunea un jurnalist român:”Fie în Norvegia are loc un teribil experiment social, un amestec de Gulag și lagăr nazist, menit să schimbe structuri comportamentale pentru a crea o nouă rasă, fie, ca într-o celebră comedie hollywoodiană, nebunii au luat ostatici toți membrii conducerii ospiciului, prezentându-se ei drept noii conducători ai balamucului, fie amândouă la un loc.” Și totuși, cine dovedește o ticăloșie mai mare…Statul Islamic sau Statul național-socialist norvegian?

Vom afla răspunsul în următoarele zile. Până atunci, ne rugăm și sperăm că în anul 2016 mai sunt în Norvegia oameni curajoși care, indiferent de consecințe, nu vor oficializa răpirea din familie a cinci copii pentru „vina” părinților de a fi „creștini radicali”.
Samy Tuțac