Deosebiri si asemanari – Daniel Branzei

Deosebiri si asemanari

V-am promis ca voi publica, in dragoste frateasca, unele asemanari si unele deosebiri dintre invatatura baptistilor si ce a pentecostalilor sau charismaticilor (stiu ca nu sunt identice). O fac cu gingasie pentru ca am frati si prieteni in ambele grupari.

Interesant este ca evolutia recenta a fratelui Iosif Ton, pe care l-am apreciat mult de-a lungul anilor, il aseaza alaturi de un alt prieten al meu din Chicago: mult hulitul Bunian Cocar. Dorinta lui Buni de a fi «un baptist charismatic» a fost criticata timp de peste 30 de ani, continuu si categoric, de fratele Iosif Ton, care, asemenea multora, l-au considerat «nici cal, nici magar» si i-au refuzat partasia si prietenia. Situatia actuala este ironica si cel putin … interesanta. Cred ca fratele Iosif Ton ar trebui sa-si ceara scuze de la Buni si sa-i caute partasia si colaborarea … Ar avea foarte multe lucruri de invatat de la el.

Dupa cate stiu, fratele Iosif Ton si-a retras membrialitatea din biserica baptista din Portland si, la ora aceasta, nu este membru in nici o alta biserica baptista romana.

De la inceput vreau sa spun ca si la baptisti si la charismatici sau pentecostali, mantuirea este asigurata de credinta personala manifestata la convertire si de impartasirea convingerii ca totul se face numai prin har si prin credinta, fara fapte meritori hotaratoare. Faptele bune sunt doar o consecinta a mantuirii, nu o preconditie a ei.

Deosebirea ar fi ca la baptisti, marturisirea se leaga primordial de lucrarea lui Christos pentru mantuirea noastra, in timp ce la pentecostali „verbalizarea“ acestui articol de credinta face referiri mai multe si la lucrarea Duhului Sfant in mantuirea oamenilor.

Deosebirile dintre cele doua grupari crestine sunt si in alte domenii doar … „semantice“, de limbaj. In practica, de multe ori, si unii si altii sunt foarte asemanatori. Asta m-a facut sa spun nu o data ca:

„Deosebirile reale sunt numai intre pentecostalii rai si baptistii rai. Cei dintai Ii spun lui Dumnezeu ce TREBUIE sa faca, iar ceilalti Ii spun lui Dumnezeu ce NU ARE VOIE sa faca. Pentecostalii buni si baptistii buni sunt … „tot aia“. Ei Ii spun lui Dumnezeu dorintele lor si apoi Il lasa pe El sa faca ce vrea El. Ei nu-L manevreaza pe Dumnezeu, ci I se subordoneaza.“

1. O asemanare-deosebire exita in problema vindecarilor. Care pentecostal crede chiar ca TOATE BOLILE pot si trebuie vindecate? Asta ar insemna ca de doua mii de ani, nici un crestin n-ar fi trebuit sa moara! Toti cei care au primit Duhul Sfant de-a lungul veacurilor ar fi trebuit sa fie inca in viata alaturi de noi. Asta da „marturie» (!) Daca Dumnezeu ar fi lucrat asa, mantuirea ar fi fost „prin vedere“, nu prin credinta. Cine n-ar fi aderat la o religie care sa-l faca sanatos, bogat si nemuritor inca in aceasta viata?

Pe de alta parte, care baptist nu se roaga pentru vindecare atunci cand este vorba de cei din familia lui sau de el insusi. S-ar putea ca sa nu credem in vindecari cand este vorba de bolile altora,  dar credem foarte abitir cand este vorba de vindecarea noastra …

Care pentecostal crede in darul de vindecator intr-atat incat sa mearga prin spitale si sa ia saloanele suferinzilor la rand? O vindecare generala a tuturor bolnavilor dintr-o localitate, ca cea facuta de Domnul Isus sau pe alocuri de apostolii Petru si Pavel,  ar duce la inchiderea spitalelor si la desfintarea farmaciilor. Nu este cazul …

Care pentecostal nu se duce la dentist sa-si trateze cariile? Care doctrinar respecta mecanic traducerea din 2 Cronici 16:12 (In al treizeci si noualea an al domniei sale, Asa s’a imbolnavit de picioare asa incit avea mari dureri; chiar in timpul boalei lui, n’a cautat pe Domnul, ci a intrebat pe doftori.). Pana si Oral Roberts, decanul vindecatorilor americani, s-a dus sa se opereze la un spital, ridicand mari semne de intrebare nu pentru gestul in sine, ci pentru ca a preferat sa mearga la alt spital, nu la cel ridicat de biserica lui langa minunata lui „Universitate a credintei“.

In Biblie, Elisei s-a imbolnavit la urma de „o boala de care a murit“. Asta cu toate ca puterea lui Dumnezeu era in oasele. Puterea aceasta a putut sa-l invieze pe un altul, dar nu l-a putut impiedica pe el insusi sa moara.

Pe de alta parte, care baptist nu se roaga si nu posteste camd cade bolnav? Care se bazeaza NUMAI pe medicamente si doctori? Care baptist nu se roaga pentru doctorii care-l trateaza? Care biserica baptista nu se roaga si agonizeaza pentru cei bolnavi? Credinta ca Dumnezeu este Acela care vindeca va tine cat tine lumea si … cat vor tine bolile noastre.

Desi folosim limbaje diferite, avem in practica aproximativ aceleasi rezultate, iar vindecarile pe care le-a facut Dumnezeu in bisericile baptiste prin care am fost nu sunt deosebite cu nimic de vindecarile intamplate in adunarile pentecostale. Am avut chiar bucuria sa primim vizitele unor pentcostali care au venit sa se roage impreuna cu biserica noastra Bethel, Anaheim, pentru ca ni s-a dus vestea ca «Dumnezeu ne ascula“.

Deunazi, m-a sunat un predicator baptist cu vechime de peste 40 de ani in lucrare. Mi-a spus: „Am ceva timp liber si vreau sa ma rog pentru tine si familia ta. Cum stati cu problemele, cu sanatatea?“ Bineinteles ca nu m-am apucat sa discut probleme doctrinare …

2. O asemanare-deosebire similara exista si in problema profetiei. Pentecostalii cred ca Dumnezeu le vorbeste si azi si ca exista prooroci. Baptistii cred si ei ca Dumnezeu le vorbeste si azi, dar ca este vorba despre calauzire, nu de proorocie.

Nici un pentecostal insa nu crede ca ceea ce vorbesc anumiti profeti poate fi adaugat la Biblie, langa revelatia mantuitoare. Nici un membru al bisericilor pentecostale nu are pretentia ca vorbeste „ex catedra“ si „infailibil“, ca papa de la Roma. Numai acela are obraznicia sa dea „bule papale“, obligatorii pentru toata biserica lui Christos. Pentecostalii nu recunosc niciunui om un astfel de statut!

Pe de alta parte, fiecare baptist merge si el la adunare ca sa auda „ce-i spune Domnul“. Tot pentru a auzi glasul Domnului citeste el Biblia si se roaga. Toti la un loc si fiecare in parte, baptistii mai cred ca „Dumnezeu vorbeste insa, cind intr’un fel, cind intr’altul. dar omul nu ia seama“ (Iov 33:14).

Ma opresc aici brusc din scris. Dumnezeu mi-a facut cunoscut adineaori prin cineva ca o sora de la noi este bolnava. Ma duc sa ma rog pentru ea si sa o ajut cu ce imi va sta in putinta.

(„Si cei Trei una sunt!“ Cred ca si „deosebirile dintre diferitele grupari creltine sunt asemanatoare cu deosebirile care confirma unitatea Sfintei Trinitati. Unitatea crestinilor va ramane insa pentru multi doar o … ghicitoare:

„Patru frati ingemanati. Intr-un cojoc imbracati“. (miezul de nuca).

Articol realizat de Daniel Branzei. Sursa barzilaiendan.wordpress.com